„Îți pare rău?”

Elena s-a uitat spre fotografiile vechi de pe perete.

Nunți.

Crăciunuri. Zile de naștere. O viață întreagă. Apoi a zâmbit trist.

„Îmi pare rău doar că am închis ochii atât de mult timp.”

Gheorghe i-a sărutat mâna. Iar în casa aceea, pentru prima dată după ani întregi, liniștea nu mai durea.

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.

Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.